Știuca (Esox lucius) este un pește răpitor dulcicol sau salmastricol, din familia esocide (Esocidae), răspândit în apele stătătoare sau lin curgătoare, cu multă vegetație din zona temperată a Asiei, Europei și Americii de Nord. Are o lungime obișnuită de 30–40 cm; poate să atingă 2 m și o greutate obișnuită de 0,5–1 kg; poate să atingă 25–30 kg. Corpul este alungit, aproape cilindric, puțin comprimat lateral, și acoperit cu solzi mici. Capul este turtit dorso-ventral și prelungit într-un bot lat, turtit, asemănător ciocului unei rațe. Gura este largă și înarmată cu numeroși dinți puternici și ascuțiți, limba prevăzută și ea cu dinți. Înotătoarea dorsală deplasată spre coadă, deasupra înotătoarei anale, dând astfel corpului forma de săgeată. Înotătoarea caudală este bifurcată, cu lobii egali. Coloritul corpului variază după ape, de la cenușiu-verzui la galben-verzui pe spate, abdomenul alb-gălbui, laturile cu pete mari, cafenii, măslinii sau negricioase, care se unesc uneori, dând benzi transversale. Înotătoarele neperechi sunt gălbui-cenușii, cu pete brune sau negricioase, ce se unesc în dungi transversale. Înotătoarele perechi sunt roșcate.
Știuca este un pește răpitor foarte lacom, "rechinul" apelor dulci, care atacă nu numai peștii ci și păsările și mamiferele acvatice și se ia la bătaie și cu vidra. Maturitatea sexuală o atinge la vârsta de 3-4 ani. Depune icre pe vegetație, în februarie-martie, când temperatura apei atinge 8—10°. Are valoare economică ridicată, atât peștele, cât și icrele. Carnea este destul de gustoasă, deși cam slabă și cu multe oase și se consumă sărată și sub formă de conserve (marinată în sos de roșii). Se poate reproduce și artificial.
În
România se găsește în toate râurile, jepșile, bălțile, iazurile, lacurile, de la Dunăre și până în zona mrenei.
.jpg)
.jpg)
Fenecul (sau vulpea deșertului) este un mamifer mic, având o masă cuprinsă între 0,7-1,6 kg, o lungime a corpului de 29-40 cm (lungimea cozii putând atinge 20-30 cm) și o înălțime de aproximativ 20 cm. Una din trăsăturile specifice fenecului sunt urechile sale mari, care pot atinge o lungime de aproximativ 15 - 20 cm. Urechile mari reprezintă o adaptare esențiala la mediul deșertic, unde temperaturile pot atinge 40 C în timpul zilei, menținând o temperatură constantă a corpului. Fenecii pot trăi un timp îndelungat fără apă, rinichii lor fiind capabili să reducă pierderea de apă din organism. Blana lor are o culoare crem-bej. Urechile uriașe îl ajută să se răcorească, deoarece, fiind mari și bine vascularizate, pierd multă căldură.
Tigrul siberian (Panthera tigris altaica) este o specie rară de tigru, cunoscut, de asemenea, și sub numele de tigrul Amur, tigrul coreean, tigrul nord chinezesc sau tigrul manciurian. Cu toate că în trecut popula Asia centrală și vestică și estul Rusiei, acum are un teritoriu de răspândire limitat: regiunea Amur-Ussuri în estul Siberiei, unde acum este protejat. Este cel mai mare dintre cele opt subspecii de tigru și cea mai mare felină în viață. Un studiu genetic din anul 2009 arată că tigrii siberieni sunt aproape identici cu Tigrul Caspian, acum o populație dispărută din vest despre care se credea că sunt o subspecie distinctă.Tigrul siberian ajunge la maturitate sexuală la vârsta de 4 ani. Femela anunță masculul că este în călduri prin zgârieturile de pe copaci și prin urină. Va petrece o săptămână cu masculul, timp în care se va împerechea pe durata a 3 zile. Gestația durează între 3 și 3 luni și jumătate. Femela naște 3-5 pui pe care îi alăptează.
.jpg){kind=link}